miercuri, 16 iulie 2014

80 de ani de la actul donaţiei lui Teodor Cincu

Muzeul oraşului Tecuci
1934-2014
80 de ani de la actul donaţiei lui Teodor Cincu



    Ca şi viaţa culturală, primele preocupări şi colecţii muzeale au venit tot dinspre spaţiul privat, când, din anul 1924, doi pasionaţi de trecut, Constantin Solomon, profesor de limbă şi literatură română la Şcoala Normală de Băieţi din Tecuci (mai târziu profesor şi director al Şcolii Comerciale de Băieţi şi al Liceului „D.A. Sturza” din Tecuci), autor al unor studii de specialitate, laureat al premiului „Neuschotz” al Academiei Române pentru lucrarea „Biblia de la Bucureşti (1688). Contribuţiuni nouă istorico-literare”, şi Mihail Dimitriu, grefier şi, mai târziu, secretar al Tribunalului din Tecuci, au început să adune „resturi paleontologice” descoperite în împrejurimile Tecuciului. O parte a acestei colecţii, mărită în timp cu diferite vestigii arheologice şi numismatice, considerată patrimoniul Muzeului Regional Tecuci şi adăpostită, în anul 1932, în localul Şcolii Comerciale de Băieţi, unde profesorul Solomon îndeplinea şi funcţia de director, urma a fi reunită cu colecţiile private ale lui Mihail Dimitriu şi Alexe Alexinschi, profesor de biologie al Liceului „D.A. Sturza”, renumit entomolog, deţinătorul unei impresionante colecţii de profil, pentru a pune bazele „Muzeului judeţean sau comunal”. Datorită faptului că spaţiul Şcolii Comerciale de Băieţi se dovedea insuficient pentru depozitarea şi expunerea materialului descoperit („resturi paleontologice”, ceramică, monede, vârfuri de săgeată etc), C. Solomon şi M. Dimitriu l-au contactat şi îndemnat pe Teodor Cincu, fost primar al oraşului Tecuci, care în acea perioadă trăia la Bucureşti, să doneze imobilul său, situat pe strada Carol la nr. 12, Primăriei Tecuci cu scopul înfiinţării, sub auspiciile Fundaţiei Teodor şi Maria Cincu, unui Muzeu şi a unei Biblioteci.
Înfiinţat prin „deciziunea Consiliului Comunal no. 3”, în şedinţa din 4 august 1934, Muzeul, cunoscut sub titulatura „Fundaţia culturală Teodor şi Maria Cincu. Muzeul comunal Mihail Dimitriu-Arheologie şi Ştiinţe Naturale Tecuci”, va fi inaugurat în mod oficial pe data de 21 noiembrie a anului 1935 (nu stim din ce motive s-a renuntat la data initiala, ziua de 17 noiembrie. Prefectura Tecuci purta o corespondenta in perioada respectiva cu un Comitet pentru organizarea serbarilor culturale din 17 noiembrie, data la care se dorea inaugurarea Muzeului si a bustului lui Spiru Haret).  În primii ani de activitate, Muzeul va expune doar colecţia lui Mihail Dimitriu, ca mai târziu să grupeze şi colecţiile domnilor C. Solomon şi A. Alexinschi. Biblioteca găzduită de noua instituţie va purta numele de „Esmeralda Dimitriu”, după numele soţiei lui Mihail Dimitriu.
Astfel, cea mai frumoasă clădire a oraşului devenea sediul unei instituţii de cultură, aşezând Tecuciul în rândul oraşelor moldave (Fălciu, Bârlad, Galaţi, Iaşi) care se puteau mândri cu existenţa unui muzeu.
Clădirea muzeului, inclusă în lista monumentelor istorice, a fost construită în mai multe etape, începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. De exemplu, ca reper pentru o primă etapă poate fi luat anul 1885, când imobilul este amintit ca fiind în proprietatea tatălui lui Teodor Cincu, Anton Cincu. Potrivit dnei arhitect Juvara-Chiliman, „casa Cincu, oglindă a opţiunilor artistice ale proprietarilor, cunoaşte din punct de vedere arhitectural două faze: barocă şi neoclasică”.  O primă casă, afirma dna arhitect Juvara-Chiliman, a fost construită în secolul XIX cu accesul din grădina spre sud. Casa „bătrânească” avea accesul marcat de un turnuleţ pe care era inserat un medalion cu blazonul familiei. Treptele din piatră aveau o balustradă decorată cu baluştrii. Uşa de acces din lemn sculptat avea un ancadrament decorat cu o ghirlandă cu viţă de vie şi frunze de lauri. Acestei prime case îi corespund ferestrele salonului 4 pe faţada opusă, nord, decorate cu un ancadrament clasic, subliniat de acrotere. Ferestrele neschimbate în intervenţiile ulterioare,  au rămas martori ai acestei etape, pe faţada secundară ascunsă privirii de vegetaţia din grădină.  Decoraţiile desenate cu mare rafinament erau executate din material ceramic. La începutul secolului XX s-au modificat faţadele casei. Accesul principal a fost orientat spre stradă, spre est şi tratat în stil neoclasic. Un fronton  susţinut de patru coloane corintice marchează accesul principal. Se păstrează ancadramentele de la uşile salonului dinspre strada cu ghirlande ornate  cu motive vegetale. Ferestrele sunt decorate cu motive florale, în  cheia arcadei fiind  inserat un medalion asemănator cu cel de pe turnul casei în care este  integrată monograma familiei. Liniile fluide baroce se combină armonios cu elementele clasice, expresie a unui gust rafinat în căutare de noi modele.

Localul Muzeului va intra într-un proces de reconsolidare între 1964-1967, după această dată expoziţia permanentă având ca centru de greutate vestigiile identificate în urma săpăturilor de la Piroboridava (Poiana, jud. Galaţi). Materialul expoziţional va fi îmbogăţit cu rezultatele descoperirilor de la Gârbovăţ, Tecuci, Barcea, Toflea, Negrileşti, Lieşti, Nicoreşti. În prezent, patrimoniul Muzelui este alcătuit din piese din neolitic (topoare, cuţite, râşniţe, ceramică din culturile Cucuteni şi Criş), piese din epoca bronzului (ceramică din cultura Monteoru), piese din epoca fierului (vase de provizii), podoabe şi arme dacice, emisiuni monetare callatiene, artefacte aparţinând culturii Sântana de Mureş, carte veche românească, documente privitoare la familia Cincu, acte, fotografii şi însemne militare aparţinând diferiţilor donatori, maşina clasică Ego, opere de artă etc.
În cursul anului 2014, instituţia va finaliza proiectul de finanţare europeană - „Consolidarea şi reabilitarea Muzeului Mixt Tecuci”, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de interese 5.1 - proiect promovat de Consiliul Local al municipiului Tecuci, beneficiar fiind Muzeul Mixt, având drept scop consolidarea şi restaurarea imobilului. Proiectul, câştigat de o asociaţie de firme alcătuită din Tancrad Galaţi, Dedal Galaţi şi Consart Odobeşti, a presupus consolidarea clădirii prin injectări cu bentonită şi ciment, curăţarea elementelor degradate (tencuieli, console, cornişe), refacerea tencuielilor şi picturii interioare  (acolo unde a fost posibilă identificarea picturii iniţiale), refacerea şi montarea elementelor artistice (ghirlande, console, medalioane, vitralii), restaurarea tâmplăriei, execuţie şarpantă nouă, reconversia podului în mansardă funcţională, refacerea pavajelor, scărilor de acces etc.

  
Act de donaţiune

Luând ca pildă faptele înaintaşilor mei: Tudoran Cincu şi Anton Cincu, cari au ridicat şi ctitorit biserici pentru Slava lui Dumnezeu şi în loc de închinăciune pentru norod, cari au înfiinţat spitale pentru alinarea suferinţelor trupeşti, înzestrându-le pe toate cu moşii pentru veşnică întreţinere, eu Toader A. Cincu, am socotit ca pe lângă acele aşezăminte fundate de ei pentru oraşul şi Jud. Tecuci, să ajut Primăria Oraşului Tecuci, în fruntea căruia tatăl meu Anton Cincu a fost cel întăi primar, iar eu mulţi ani am stat deasemenea ca primar al acestui târg, pentru a se putea înfiinţa un Muzeu Original şi o Bibliotecă comunală, unde cetăţenii mei şi tânăra generaţie să găsească cărţi şi studii pentru luminarea minţii şi cultivarea lor sufletească.
În acest scop, precum şi în amintirea neuitatei mele soţii Maria, declar că donez Primăriei oraşului Tecuci, imobilul proprietatea mea situat în oraşul Tecuci, str. Carol Nr. 12, compusă din casa mea de locuinţă, împreună cu toate dependinţele, plantaţiunile etc. şi cu tot locul lor după stăpânirea ce o am şi care se megieşeşte la Răsărit cu str. Carol I, la Sud cu str. Locot. Col. Tudor Pamfile, la Nord cu proprietăţile moştenitorilor Scobâlţeanu şi la Apus cu Amelia şi Luigi Simonceli.
Se exceptează însă din acest loc în suprafaţă de 800 mp situată la întretăerea Str. Carol şi Locot. Col. Tudor Pamfile, având lungimea despre această stradă de 40 m.l., iar despre str. Carol de 20 m.l. porţiune de teren ce rămâne ca proprietatea mea.
Această donaţiune o fac sub următoarele condiţiuni:
Primăria este obligată ca în acest imobil să înfiinţeze un Muzeu şi o Bibliotecă care vor constitui o fundaţiune ce va purta numele: „Fundaţia Culturală Teodor şi Maria Cincu”; primăria va fi în drept însă a pune şi alte suptitluri ce se va găsi de cuviinţă.
Primăria oraşului Tecuci este obligată ca să întreţină acest Muzeu şi Bibliotecă din fondurile ei în mod perpetuu, pentru ca această fundaţie să rămână veşnică cu această destinaţie.
Primăria va putea să înfiinţeze taxe de intrare pentru vizitarea Muzeului şi a Bibliotecii ce vor servi la întreţinerea lor. Aceste taxe nu se vor percepe însă Duminicele şi Sărbătorile, când intrarea va fi gratuită.
Primăria oraşului Tecuci va putea chiar la momentul autentificărei prezentului act să intre pentru instalarea Muzeului şi a Bibliotecei în folosinţa următoarelor camere:
1. Salonul cel mare cu faţa spre str. Carol; 2. Camera despre Miază-Zi din dreapta acestui salon; şi 3 Holul (camera mare) dinspre Miază-Zi, la Apus de camera Nr. 2, care va servi şi ca intrare comună, atât pentru Primărie cât şi pentru mine, donator, pe tot timpul cât voi avea folosinţa restului de imobil după cum se arată mai jos.
Toate celelalte camere, afară de cele de mai sus, precum şi atenansele imobilului, rămân în folosinţa mea, donatorul, până la încetarea mea din viaţă, iar după aceasta restul de camere, cu excepţia camerii mici de la Nord de salonul de la Nr. 1 şi atenanse, vor trece în folosinţa unui cămin, ce voi înfiinţa printr-un deosebit act, pentru adăpostirea şi întreţinerea de elevi (băeţi) silitori şi săraci, din comunele în care se găsesc moşiile mele şi ale familiei mele, care vor veni să înveţe la liceul de băeţi din oraşul Tecuci. Acest cămin se va întreţine din fondurile ce voi înfiinţa şi administra potrivit actului de fundaţie ce voi face în acest scop.
În caz când Primăria oraşului Tecuci, acceptând această donaţie nu va respecta şi îndeplini condiţiunile sub care fac această donaţie, sau va schimba destinaţiunea imobilului, atunci această donaţiune va fi revocată şi desfiinţată pentru neîndeplinirea condiţiunilor, de mine sau de moştenitorii mei după moartea mea.
Această donaţiune urmând a fi acceptată de Consiliul Comunal al oraşului, conf. art. 104 Nr. 16 din Legea pentru organizarea Ad-ţiunei Locale rog pe Domnul Primar al oraşului, să o supună Consiliului şi să facă ca Consiliul să primească acest dar, pentru ca scopul ce urmăresc să se realizeze cât mai curând.
Făcut în Tecuci astăzi 16 iulie 1934.

(ss) T. CINCU

Redactor şi martor pentru identitate
Avocat public al judeţului Tecuci
(ss) P. Croitoru

Urmează autentificarea Tribunalului Tecuci sub Nr. 1092 din 16 Iulie 1934.


Fragment din broşura aniversară „Muzeul oraşului Tecuci: 1934-2014. 80 de ani de la actul donaţiei lui Teodor Cincu”, Editura Grapho Press, Tecuci, iulie 2014.

N.B. Aniversarea celor 80 de ani de la actul donaţiei lui Teodor Cincu va avea loc în momentul inaugurării clădirii reabilitate.