duminică, 4 mai 2014

Şcoala nr. 3 de băieţi din Tecuci (fragment)

La 7 ani de la inaugurarea ei, şcoala funcţiona în casele închiriate de către comunitate de la Oto Ritter. La data de 29 octombrie 1875, Johan Şlegel, socrul lui Ritter, solicita primarului eliberarea unui „mandat de procurator pentru plata chirii căselor”. Nu avem o descrierea a localului în care funcţiona şcoala la 1875, dar putem intui problemele întimpinate dintr-o cerere a directorului şcolii către primar, prin care se solicită repararea sobelor de la clasa I şi clasa a II-a, „după cum a prevăzut în deviz domnul arhitect”. Un an mai târziu, dintr-un proces verbal al Consiliului local, clădirea apare ca fiind „sănătoasă şi bună pentru şcoala”. Din păcate, casa nu era destinată elevilor, ci „este ocupată de director şi numai o mică odăiţă ocupată de elevii clasei a III-a”. Restul elevilor, grupaţi în două clase, clasa I-a şi clasa a II-a, erau mai puţini norocoşi, deoarece studiau „într-un adaos, o poiată, care nu putea fi locuită de oameni, şi mai ales de 50 de copii care stau înghesuiţi”. O altă problemă a şcolii, identificată de o comisie formată din consilieri locali, arhitect şi medicul oraşului, era legată de poziţionarea „părţilor de la nordu, compuse mai mult din ferestre, ceia ce iarna aduce frigul şi vara fierbinţeala”.
Drept urmare, se propune găsirea unui nou local de şcoala încăpător şi pentru director şi pentru clasele de elevi, iar în cazul în care nu se poate închiria o asemenea clădire, casele lui Oto Ritter să rămână doar pentru elevi. Îmbunătăţirile aduse şcolii în anul 1880 au fost notate într-un „devisu estimativu pentru reparaţiunea scoalelor”. Conform acestui document aflăm că au fost puse 10 geamuri, două mese „au fost îmbrăcate cu muşama neagră”, soba din cancelarie a fost reparată, iar o tablă, „vopsită şi liniată”. Şcoala va beneficia de un nou imobil construit între 1888 şi 1894 de către „dl. antriprinor Schalbak”. În anul 1895, arhitectul Grigore Cerchez o numeşte „Şcoala Bulgaru”, desigur după numele străzii şi al suburbiei Bulgari unde se afla localul ei. Acum, „ea se află în stare bună de conservare şi întreţinere, afară de uşa de la intrare dela şcoala din dos, care mai are nevoie de ajustare”. De asemenea, „uşile cele mici de la intrările de serviciu la locuinţa Directorului despre Strada Bulgaru presintă crăpături care trebuesc reparate, iar la unele coşuri s-a produs stricăciuni”.
  
Fragment din volumul „Contribuţii privitoare la începuturile învăţământului tecucean. Studiu şi documente”, Grapho Press, Tecuci, 2014.
Foto: Şcoala nr. 3 de băieţi (secolul al XIX-lea -prima jumătate a secolului al XX-lea), Şcoala nr. 6 (în a doua jumătate a secolului al XX-lea).

Sursa foto: prof. Vasilache P.