sâmbătă, 1 februarie 2014

Metode de predare în şcolile secolului al XIX-lea


O atenţie deosebită s-a acordat şi metodelor şi mijloacelor de predare. Primele metode de predare introduse în învăţământul românesc, în secolul al XIX-lea, au fost: Sistema lui Lancaster, Metoda alilodidactică, iar în pensioane, pentru predarea limbii franceze era folosită Metoda Jacot. Alături de acestea se mai foloseau, la clasele normale, metode din Austria, iar la şcoala de fete, la clasa I se preda după sistema lui Pestalozzi. Succesul unor astfel de metode era asigurat şi de bătaia cu varga, biciul, linia, smocul de vergi sau cu palma peste obraz.
  Sistema lui Lancaster, practicată la începutul secolului al XIX-lea şi în Anglia, dar şi în alte ţări, a fost introdusă în Moldova de către Gheorghe Asachi la şcolile începătoare, la clasa I, care primea din această cauză numele de lancastru. Activitatea unei zile de lancastru se desfăşura după un „Prescript pentru învăţăturile ce au a se învăţa în şcoala elementară după metodu lui Lancaster”, document întocmit de Asachi. Prin acest act erau stabilite: programa, orarul şi organizarea muncii cu elevii. În locul abecedarelor erau folosite table tipărite cu litere, elevii fiind aşezaţi în bănci, în faţa peretelui pe care erau „atârnate” aceste table, iar monitorii, după ce atrăgeau atenţia asupra „înfiinţării” literelor sau grafiei, cereau scrierea lor pe nisip, urmărind şi corectând eventualele greşeli.
După ce elevii desluşeau din misterele caligrafiei, se trecea la scrierea literelor pe placă şi hârtie. Tot aşa se proceda şi cu cifrele. Publicarea abecedarului de către Gheorghe Săulescu, în 1832, va înlesni predarea acestei discipline după metoda fonetică, cu pronunţarea în latină a literelor şi nu în slavonă, cum se procedase până acum. Tot în această perioadă, 1832-1833, se vor tipări „Gramatica română”, „Geografia”, „Un curs de matematică”, „Istoria universală”, „Întâile cunoştinţe”. S-au păstrat ştiri despre materialul didactic folosit în Şcoala publică din Tecuci. Astfel, în 1848, se folosea „Gramatica românească” a lui D. Măcărescu, în 1851, la istorie şi geografie se apela la „Harta Moldovei cu învicinatori”, la 1854, se folosea „Harta Africii, Emisfera Oceania şi America”, în 1858, se foloseau următoarele manuale: „Gramatica”, de D. Măcărescu, „Geografia”, de D. Gusti, „Aritmetica”, de D. Gusti, „Istoria naturală şi fizica elementară”, de T. Stamate. Toate materialele trebuiau procurate de la „Librăria şcoalelor” din Iaşi, transportul fiind asigurat de Ministerul de Finanţe.



Fragment din volumul Contribuţii privitoare la începuturile învăţamântului tecucean. Studiu si documente, Editura Grapho Press, Tecuci, 2014.
Foto: Indicatii metodologice din partea "Departamentului Cultului si al Inspectiei Publice".