vineri, 21 februarie 2014

Istorici despre atestarea ţinutului Tecuci (I)

Problematica unităţilor teritorial-administrative ale Moldovei nu a rămas indiferentă istoricilor din trecut sau prezent. Astfel, în sinteze sau în studii cu caracter monografic, istorici precum A.D. Xenopol, N. Iorga, C. Giurescu, I.C. Filitti, D. Ciurea, C. Burac au analizat apariţia şi evoluţia ţinutului ca formă de organizare a teritoriului Moldovei. Istoriografia naţională nu a ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte momentul de început al organizării ţinuturilor Moldovei. Unii istorici susţin că ţinuturile fiinţează ca moştenire a structurilor politice prestatale, din perioada anterioară sau posterioară descălecării (A.D. Xenopol), alţii sunt de părere că ele au apărut în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (N. Iorga, C. Burac), iar cei mai mulţi consideră că ţinuturile sunt o creaţie a domniei lui Alexandru cel Bun (C. Giurescu, V. Lungu, D. Moldovanu).  Aceeaşi controversă o trezeşte şi subiectul atestării documentare a unor ţinuturi. Referitor la ţinutul Tecuci, ca primă atestare documentară, s-a pus în discuţie documentul de la 1 septembrie 1435, act din care aflăm că voievodul Ilie îi dă fratelui său Ștefan, în semn de împăcare, „din ocina noastră, ţinutul anume, oraşul Chelia şi cu vama şi cu ozerele, ce ascultă de acest oraş, şi oraşul Vasluiu şi ocolul, ce ascultă de acest oraş, şi ţinutul de la Tutova şi târgul Bârladului, cu tot ocolul, şi morile Covurluiului şi oraşul Tecuciu, cu tot ocolul, şi Oltenii”. Documentul a fost publicat, între alţii, şi de M. Costăchescu, în „Documente moldoveneşti înainte de Ștefan cel Mare”, volumul II, p. 683. Editorul a avut o reţinere asupra termenilor „derjava” şi „volost”, considerând totuşi că „derjava” înseamnă ţinut, iar „volost”, ocol.

sâmbătă, 15 februarie 2014

Preoţii ţinutului Tecuci în anul 1809 (I)

Ocolul Nicoreştilor

Sărbii, Sf. Voievozi - Stefan Ursachi vechil, Vasilii Corban, diacon Ioan Năstasii.
Braniştea, Sf. Voievozi - Stefan Corban
Vizureştii, Sf. Voievozi - Ioniţă Lupaşcu, Ion Tiliuţă
Tecucelul cu Apă, Sf. Nicolae - Cozma Lupaşcu, Ioniţă Anton
Tecucelul Sec, Sf. Voievozi - Vasile Berza, Ion Tătarul
Buciumeni, Sf. Voievozi - Vasile Bălan, Ioan Bălan
Roşiea, Sf. Voievozi - Constandin Bălan, Gavril Băln, Andreiş Bălan
Poiana, Sf. Nicolae - Ioniţă Borş, Miron Borş, Năstăsachi Blăndu, Năstasii Lazar, Teodor carile au fost vechil protopopiei, nevolnic
Făntănile, Cuv. Parascheva - Vasile Răul, Teodor Răzmiriţă
Coasta Lupii sau Piscul Corbului, Intrarea în biserică - Teodor Meran

duminică, 9 februarie 2014

Profesorii Liceului de băieţi (an şcolar 1936-1937)

Nr. curent al catedrei
Numele profesorilor
Titlul în învăţământ
Specialităţile pentru care este abilitat
Principală                    Secunadară
1
Ic. N. Conduratu
Definitiv
Religie
2
Constantin Solomon
Definitiv
Română                       Drept
3
Aurel Iancu
Tit. Prov.
Română                       Franceza
4
Vasile Iaţeviuc
Definitiv
Latină/Elină
5
Marcu Maier
Definitiv
Latină/Elină                 Germană
6
Ioan Dan
Definitiv
Franceză
H. Cruceanu
Suplinitor
-
7
I. Kulger
Definitiv
Latină/Elină                  Germană
8
Ioan Dorin
Definitiv
Istorie                           Drept
Steliana Tănase
Suplinitor
Română                        Drept
9
I. Gabor
Definitiv
Geografie                     Germană
Aurora Grigoriu
Suplinitor
-
10
S. Littman
Tit. Prov.
Filosofie                       Drept
11
Veniamin Postolache
Tit. Prov.
Matematici
12
Gh. Constantinescu
Suplinitor
-
13
Constantin Pohrib
Definitiv
Fiz.-Chimie                   Cosmografie
Paraschiva Niţă
Suplinitor
-
14
A. Alexinschi
Definitiv
St. Naturale                   Higienă/Geo
15
Iosif Pop
Definitiv
Caligrafie/Desemn
16
Eugen Rădescu
Tit. Prov.
Muzică
17
Nicolae Ţanu
Definitiv
Ed. Fizică

Dr. Săvel Cârlan
Medic netitularizat
-



Sursa: Const. Solomon, C.A. Stoide, Documente tecucene, vol. III, p. 220
Foto: Constantin Solomon, directorul Liceului "D.A. Sturza"-Tecuci.

Preoţii oraşului Tecuci la 1936

Protoiereu Anton Lucian, parohia “Sf. Voievozi”, licenţiat în Teologie, Litere şi Filosofie, născut la 1899, com. Stânca-Sculeni, jud. Iaşi; preot la 1 februarie 1927; numit protoiereu la 1 septembrie 1934.
Preot-ajutător D. Budescu, pensioner.
Iconom Gr. Tudose, parohia “Adormirea Maicii Domnului”, licenţiat în Teologie, născut la 1894, preot la 15 noiembrie 1917; distincţii: Iconom Stavrofor.
Preot Toma Dimoftache, parohia “Sf. Apostoli”, licenţiat în Teologie, născut la 1903, preot la 1931, 1 februarie.
Iconom C. Marin, parohia “Sf. Dumitru”, licenţiat în Teologie, născut la 1894, preot la 9 septembrie 1917.
Preot-ajutor Al. Micu, parohia “Sf. Dumitru”, licenţiat Teologie, născut la 1907, preot la 15 noimebrie 1935.
Iconom N. Conduratu, parohia “Sf. Gheorghe”, profesor, licenţiat în Teologie, născut la 1885, preot la 1 ianuarie 1909, distincţii: Protoiereu stavrofor, “Coroana României” în grad de cavaler şi ofiţer, “Răsplata muncii pentru biserică”, cl. I
Preot D. Popovici, parohia “Sf. Ioan Botezătorul”, licenţiat în Teologie, născut la 1905, preot la 21 noiembrie 1931.
Preot ajutător I.V. Galaţanu, parohia “Sf. Ioan Botezătorul”, licenţiat în Teologie, născut la 1904, preot la 15 august 1934.

Fragment din Anuarul Eparhiei Romanului, Institutul de Arte Grafice, Bucureşti, 1936, pp. 279-283.

 Foto: pr. Anton Lucian

sâmbătă, 1 februarie 2014

Metode de predare în şcolile secolului al XIX-lea


O atenţie deosebită s-a acordat şi metodelor şi mijloacelor de predare. Primele metode de predare introduse în învăţământul românesc, în secolul al XIX-lea, au fost: Sistema lui Lancaster, Metoda alilodidactică, iar în pensioane, pentru predarea limbii franceze era folosită Metoda Jacot. Alături de acestea se mai foloseau, la clasele normale, metode din Austria, iar la şcoala de fete, la clasa I se preda după sistema lui Pestalozzi. Succesul unor astfel de metode era asigurat şi de bătaia cu varga, biciul, linia, smocul de vergi sau cu palma peste obraz.
  Sistema lui Lancaster, practicată la începutul secolului al XIX-lea şi în Anglia, dar şi în alte ţări, a fost introdusă în Moldova de către Gheorghe Asachi la şcolile începătoare, la clasa I, care primea din această cauză numele de lancastru. Activitatea unei zile de lancastru se desfăşura după un „Prescript pentru învăţăturile ce au a se învăţa în şcoala elementară după metodu lui Lancaster”, document întocmit de Asachi. Prin acest act erau stabilite: programa, orarul şi organizarea muncii cu elevii. În locul abecedarelor erau folosite table tipărite cu litere, elevii fiind aşezaţi în bănci, în faţa peretelui pe care erau „atârnate” aceste table, iar monitorii, după ce atrăgeau atenţia asupra „înfiinţării” literelor sau grafiei, cereau scrierea lor pe nisip, urmărind şi corectând eventualele greşeli.

Un studiu despre începuturile învăţământului tecucean

Volumul „Contribuţii privitoare la începuturile învăţământului tecucean. Studiu şi documente” îşi propune să ofere pasionaţilor de istorie locală, precum şi celor interesaţi de evoluţia învăţământului în secolul al XIX-lea, câteva repere şi informaţii utile din perspectiva documentelor de arhivă (Fond Şcoala publică de băieţi, Fond Şcoala publică de fete, Fond Şcoala profesională de fete-Tecuci). Structurat pe două capitole, studiul vine în întâmpinarea celor care se arată interesaţi de trecutul societăţii tecucene din perspectiva analizei instituţiilor de învăţământ. Dacă primul capitol insistă asupra aspectelor privitoare la organizarea legislativă a învăţământului românesc din Moldova, în secolul al XIX-lea, al doilea urmăreşte etapele cronologice ale înfiinţării primelor şcoli publice din oraşul şi ţinutul Tecuci. Din punct de vedere legislativ, până la adoptarea Regulamentului Organic nu se poate vorbi de o politică şcolară coerentă, sprijinită de un suport administrativ bine organizat. Regulamentul Organic este legea care transformă şcoala într-un organism de stat, „Stăpânirea” fiind datoare să se îngrijească de educarea tinerilor. Un rol major în organizarea învăţământului la mijlocul secolului al XIX-lea l-a avut Gheorghe Asachi. Actele redactate de el, unele devenite legi, au stabilit normele de funcţionare ale învăţământului public şi privat din Moldova. Acum sunt înfiinţate forurile coordonatoare ale sistemului educativ, se stabilesc programe şcolare, structura anului şcolar, regulamentele de funcţionare ale şcolilor publice şi modalităţile de finanţare etc.