sâmbătă, 21 septembrie 2013

Portrete tecucene (IX)


Mihai Berza, 1907-1978, istoric, academician. Cu studii de specialitate la Iaşi, Roma şi Paris, Mihai Berza a fost un reputat medievist, dar şi un apreciat profesor al Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Director al Institutului de Studii Sud-Est Europene, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Studii Bizantine şi membru în mai multe organisme internaţionale de profil, Mihai Berza este unul dintre cei mai importanţi istorici români din perioada anilor 1946-1975, opera sa cuprinzând studii de istorie medievală românească şi universală.

„Muzeul la tine în şcoală”

             Proiectul „Muzeul la tine în şcoală”, iniţiat şi coordonat de către Muzeul Mixt Tecuci, are ca obiectiv principal promovarea istoriei locale (tradiţii, valori, identităţi) şi stimularea şi întreţinerea interesului elevilor pentru trecutul comunităţii din care fac parte. Prima activitate din cadrul acestui proiect s-a desfăşurat în colaborare cu Scoala „Gabriel Drăgan” din Nicoreşti. Opţiunea Muzeului pentru acest prim parteneriat a fost motivată şi de faptul că pe data de 21 septembrie 2013 se vor sărbătorii Zilele Europene ale Patrimoniului, aniversare dedicată în acest an „patromoniului cultural-oglindă a pomiculturii şi viticulturii”. Evenimentul, organizat într-o clasă a Scolii „Gabriel Drăgan” din Nicoreşti, a fost onorat de prezenţa oficialităţilor din localitate, elevilor şi a profesorilor şcolii.



miercuri, 18 septembrie 2013

Vrei să-ţi cunoşti strămoşii ? (VIII)

„Satul Şărbăneşti şi Lieşti”

121- toată suma caselor
20 - scădere rufeturile, însă:
1 vătăman
4 văduve
4 slugi
4 nevolnici
6 popi, diaconi
1 volintiriu
101- rămân birnici

Anume birnicii

1.      Neculai Gurău, ce au fost scutelnic a dumisale stolnicului Costandachi
2.      Trandafir sân Gurău, tij
3.      Ion Trandafir, tij
4.      Năstasâi Ciorâţă, tij
5.      Andoni Ciorâţă, tij
6.      Costandin Ciorâţă, tij
7.      Toader Ciorâţă, tij
8.      Lupul Ghintuială, tij
9.      Gheorghiţă Gurău, tij
10.   Gheorgiţă, tăbăcar

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Tecuci-578 ani de la atestarea documentară

Primul istoric al acestui oraş, o personalitate politică şi culturală a României moderne, academicianul Alexandru Papadopol Calimah, avea să precizeze în „Scrisoare despre Tecuciu” că prima atestare a oraşului Tecuci este în strânsă legătură cu Iancu Rostislavici şi dominaţia sa în partea de sud Moldovei din preajma anului 1134. În timp, istoricii au demonstrat că atât „personajul”, cât şi anul amintit, nu au susţinere documentară atunci când vorbim despre trecutul Tecuciului, „Diploma bârlădeană”, documentul care invocă existenţa oraşului nostru în secolul al XII-lea,  fiind un fals gândit cu dibăcie de marele filolog B.P. Haşdeu pentru a demonstra vechimea unor aşezări precum Bârlad, Tecuci sau Galaţi.
Mai aproape de realitate, atunci când vorbim despre prima atestare a oraşului Tecuci, se situează documentul de la 1 septembrie 1435, act trimis de Iliaş, fiul lui Alexandru cel Bun şi domnitor al Moldovei, lui Vladislav, „iubitului Crai al Poloniei, Lituaniei, Rusiei şi Domnitor al multor ţări”. Interesant ni se pare un amănunt mai puţin luat în consideraţie de istorici: chiar dacă hrisovul este scris de către Iliaş, pecetea îi aparţine fratelui acestuia, Stefan. Situaţia este elocventă pentru Moldova acelor timpuri, când cei doi fraţi se certau şi îşi împărţeau ţara ca pe o moşie. De fapt, despre acest lucru dau de veste cei doi: că s-au împăcat şi s-au înţeles asupra posesiunilor, Iliaş stăpânind în partea de nord a ţării, iar Stefan, partea de sud. Documentul, publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul „Documente moldoveneşti înainte de Stefan cel Mare”, este unul preţios pentru Tecuci, deoarece acum se precizează că Stefan, fratele lui Iliaş, avea să domnească peste „…oraşul Vaslui şi ocolul ce ascultă de acest oraş, şi ţinutul de la Tutova şi târgul Bârladului, cu tot ocolul, şi morile Covurluiului şi oraşul Tecuciu, cu tot ocolul, şi Oltenii…”.