luni, 29 aprilie 2013

Mănăstiri şi schituri tecucene la 1809

Mănăstirea Răchitoasa, cu hramul Adormirii, închinată la Sf. Munte
Ierom. Teofil, egumen, grec
Ierom. Ioanichie, moldovan
Ierom. Gherontie, moldovan
Ierodiacon Elisei, moldovan

Schitul Beldiman, cu hramul Intrării în biserică, al eparhiei
Ierom. Vonifatie, nacialnic, rus
Ierom. Stahie, rus
Monah Simeon, rus
Monah Natest, rus,
Monah Zosima, rus

luni, 8 aprilie 2013

Tudor Pamfile - personalitate a culturii româneşti

„Sufletul lui de răzeş, ca şi atmosfera de ţară, l-au legat pe o viaţă de comorile ţăranului român, pe care cu o nesfârşită râvnă le-a scos la lumină”.
Nicolae Iorga

          Studiile folclorice, istorice şi literare, apreciate la superlativ de nume precum Nicolae Iorga, Ion Bianu sau Mihail Sadoveanu, îl consacră pe Tudor Pamfile drept o personalitate a fostului ţinut Tecuci, dar şi o valoare a culturii româneşti. „Folcloristul de excepţie, animatorul de reviste, publicistul înzestrat, omul care a ars pentru consolidarea spiritului naţional în Basarabia”, după cum îl caracteriza profesorul Nicolae Chiscop[1], s-a născut la Ţepu, ţinutul Tecuci, pe data de 11 iunie 1883. Fiu de ţăran, tatăl său se numea Costache, iar mama Vasilica, Tudor Pamfile a purtat toată viaţa „amprenta” satului în care s-a născut. „Răsărisem şi eu în satul nostru”, va nota viitorul scriitor, „cum răsar buruienile pe câmpul nemuncit; crescusem şi mă strecurasem prin atâtea bolişti şi necazuri cum se strecoară şi creşte buruiana cea rea printre colţurile de sapă ori limba ascuţită de coasă şi mă făcusem mărişor”[2].