duminică, 30 septembrie 2012

Să învăţăm despre Tecuci

„Prefectura Tecuciului numită aşa de la apa Tecucelul se află între pref. Tutovei, Covurluiului, Putnei şi Bacăului, se împarte în 4 subprefecturi, are 8 poliţii şi 136 sate. Locurile cele mai însemnate suntu: Tecuciul pe apa Bârladului este capitala prefecturei, are o scoală publică primară de băeţi şi una de fete. Nicoreştii în susu de Tecuciu are o scoală publică primară; prejmetele poliţiei suntu acoperite de vineturi ce dau vinu bunu. Podul Turcului în giosu de confluentul Zeletinului cu Berheciul, Puţenii, Biserica-Florei, Coloneştii, Găiceana şi Stănişăştii. În această prefectură se află monastirea Răchitoasa şi schiturile: Poglăţul, Săhastru, Buciumenii şi Scânteia”.

D. Gusti, Geografie pentru clasa a III a din scoalele primare, Tipografia Buciumului Românu, Iaşi, 1859, p. 60.

sâmbătă, 29 septembrie 2012

Nicolae Iorga descrie Tecuciul

Într-un târziu ajung în Tecuci. Drumul de la gară spre oraş e bine luminat şi închis între şiruri de arbori cari fac impresie. Când acest bulevard încetează, drumuri largi se deschid în dreapta şi în stânga, pe când înainte un al treilea drum duce la un otel deosebit de curat, ţinut de un grec. La întrebarea mea dacă insecte lacome nu aşteaptă cumva pe călător pentru a-i lua prisosul sângelui, mi se răspunde că, în aceste odăi de sus, nu, şi, la îndoiala mea, chelnerul în papuci protestă mândru că „grecul nu minte niciodată”.......Ziua, Tecuciul se înfăţişează ca o mică reşedinţă de judeţ gospodăreşte îngrijită şi locuită de oameni cărora li place a trăi curat şi liniştit. Şi aici se vede strada din mijloc cu evreii ei, mai puţin bătători la ochi însă decât aiurea, şi strade boiereşti cu casele prietenoase; mahalalele se descopăr mai puţin decât aiurea. Biserici frumoase, urme ale trecutului lipsesc, cu toate că, în secolul al XV-lea încă, negustori poloni din miazănoapte şi negustori turci din miazăzi se opreau la târgul lui Tecuci sau al Tecuciului”.

 Nicolae Iorga, România cum era până la 1918, vol. II, Editura Minerva, Bucureşti, 1972, p. 213.
 Sursa foto: http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga

vineri, 28 septembrie 2012

O poveste din Nicoreşti

Conform catagrafiei preoţilor din anul 1809, document publicat de Constantin Tomescu în „Arhivele Basarabiei”, nr.3-4, 1931, în târgul Nicoreşti existau trei biserici: „Naşterea Precistii, Adormirea (Maicii Domnului) şi Sf. Nicolae”. Fără să fie cea mai veche, biserica Adormirii Maicii Domnului, cunoscută şi cu numele de Biserica Serdarul, are o poveste care merită amintită şi reţinută. Se spune că serdarul Manolache Ghelţu (familia a fost cunoscută şi cu numele de Ghilţ sau Ghilţu; un Ioniţă Ghilţu donează 90 de galbeni pentru înfiinţarea primului spital din Tecuci) a ridicat din temelie această biserică ca să-i fie iertată infidelitatea. Mult timp a circulat pe dealurile Nicoreştilor povestea boierului îndrăgostit de o ţigancă din Toflea. După ce a aflat de escapadele amoroase ale serdarului, soţia acestuia s-a îmbolnăvit de „inimă rea”, cum se spune în popor, de supărare, şi a căzut la pat. Pe când Manolache Ghelţu implora iertare, serdăreasa i-a cerut să construiască o biserică, pentru ca Dumnezeu să-i ierte păcatele. Astfel, a fost construită, în anul 1780, biserica Adormirii din Nicoreşti.

sâmbătă, 8 septembrie 2012

Tecuceni decoraţi

Constantin Cârlan, preot, născut în 1890, Vultureni, jud. Tecuci, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.
Nicolae Conduratu, preot, născut în 1885, Tecuci, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler
Nicolae Hozoc, preot, născut la Nicoreşti, jud. Tecuci, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.
Iancu Angelescu, avocat, născut în 1872, Râmnicu-Vâlcea, stabilit în Tecuci, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.
Vasile Beldie, avocat, născut în 1894, Gohor, stabilit în Tecuci, prefect al judeţului între 1928 şi 1931, şeful Partidului Naţional Ţărănesc - filiala Tecuci, decorat cu Steaua României în grad de Ofiţer.
Gheorghe Casan, avocat, născut în 1881, Bucureşti, stabilit în Tecuci, fost primar al oraşului Tecuci, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Ofiţer şi Steaua României.
Ghiţă Dimitriu, avocat, născut în 1882, Poiana Sărată, stabilit în Tecuci, şeful Partidului Poporului – filiala Tecuci, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Ofiţer,  Steaua României în grad de Ofiţer, Meritul Sanitar.
Anton Dobrovici, profesor universitar, născut în 1880, Tecuci, stabilit în Bucureşti, decorat cu Ordinul Steaua României şi Legiunea de Onoare.
Nicolae Popovici-Lupa, profesor universitar, născut în 1864, Nicoreşti, jud. Tecuci, stabilit în Bucureşti, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor.
Romulus Şeişanu, jurnalist, născut în 1884, Tecuci, stabilit în Bucureşti, decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor şi  decorat cu Ordinul Coroana României în grad Cavaler.
George Apostoleanu, proprietar de pământ, născut în 1896, Focşani, şeful Partidului Agrar - filiala Tecuci, decorat cu Steaua României în grad de Cavaler şi Coroana României cu spade.

Fragment din „Personalităţile ţinutului şi oraşului Tecuci” (volum în pregătire).
Asociaţia Cultul Eroilor va organiza, în luna noiembrie, o comunicare dedicată „Tecucenilor decoraţi”.
Foto: preot C. Cârlan decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.

sâmbătă, 1 septembrie 2012

Suceava. 1435 Septemvrie 1.

Cu mila lui Dumnezeu, lui Vladislav, iubitului Craiu al Poloniei, Litvaniei, Rusiei şi Domnitor al multor ţări, slujbă credincioasă şi în orice vreme din partea lui Ilieaş Voevod, Domnul Ţării Moldovei. Dau ştire Măriei Voastre, că Noi ne-am înţeles şi ne-am împăcat cu fratele nostru, cu Ştefan Voevod, şi vom rămânea în acestă pace în vecii vecilor, iar Măriei Voastre şi sfintei Coroane Polone vom sluji amândoi cu credinţă, în veci, fără nici o înşelăciune şi fără viclenie, împotriva oricărui duşman al vostru. Şi i-am dat iubitului nostru frate, Ştefan Voevod, din ocina noastră, ţinutul anume, oraşul Chelia şi cu vama şi cu ozerele, ce ascultă de acest oraş, şi oraşul Vasluiu şi ocolul, ce ascultă de acest oraş, şi ţinutul dela Tutova şi târgul Bârladului, cu tot ocolul, şi morile Covurluiului şi oraşul Tecuciu, cu tot ocolul, şi Oltenii. Şi acesta este iubitului nostru frate, Ştefan Voevod, uric cu toate veniturile, nestricat niciodată, în veac, cât vom trăi..............................................
A scris Iacuş pisarul, în Suceava, în anul 6943 Septemvrie 1.

Sursa: Mihai Costachescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol. II, Iaşi, 1932, p. 682.
Foto: monedă de argint din timpul domniei comune a lui Iliaş şi Ştefan (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. II, Editura All, Bucureşti, 2003, p. 19).