vineri, 23 martie 2012

Vitejii la Tecuci

„Nu departe de Tecuci sunt încă vizibile ruinele unei vechi mânăstiri, distruse de turci pe vremea când Moldova era condusă de voievodul Ştefan cel Viteaz. În timpul zilei am fost curios să vizitez aceste ruine: s-a mai păstrat o parte din peretele, pe care sunt încă vizibile urme de pictură. Restul reprezintă o grămadă mare de pietre, acoperite de iarbă şi tufişuri. Scotocind puţin prin iarbă am observat câteva lespezi de piatră vopsite cu var şi acoperite cu inscripţii: acestea erau lespezi de mormânt. Privind aceste sărmane monumente – resturi ale unui străvechi cimitir, m-am oprit, fără să vreau, în faţa unei lespezi în şase colţuri de mari dimensiuni. Pe ea se putea distinge un herb foarte straniu sau poate descrierea cine ştie cărui eveniment, reprezentată în figuri. Pe această piatră se puteau distinge: un turban turcesc, pe turban o cruce, iar turbanul era străpuns de şapte săbii. Împrejurul tuturor acestora se găsea o inscripţie pe jumătate ştearsă. Iată ceea ce am putut descifra din inscripţie: „când au intrat turcii la pragul bisericii ... şi a făcut nebunii amare, voinic Costake am scos sabia afară a biruitu pe duşmani şi a făcut drum larg printre ...”. Mai departe inscripţia este ştearsă. Iată traducerea rândurilor de mai sus.”
Relatarea aparţine lui P. Jadovski, ofiţer rus şi călător pe meleaguri româneşti în perioada 1853-1854.
Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea, vol. VI, Constantin Buşă, Venera Achim, Constantin Ardeleanu, Adrian Ionescu, Bogdan Popa, Nicoleta Roman, Marian Stroia, Maluca Toma, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010, p. 168.

Sursa foto: nordlitera.ro

De unde ne îmbrăcăm ?

„Magazinul „Steaua de Aur” anunţă distinsa clientelă că a comandat pardesie pentru doamne, dela cea mai mare casă de confecţiuni din Viena, „Confecţio”. În permanenţă asortat cu stofe bărbăteşti, lenajuri, mătăsuri ultimile noutăţi. Preţurile cele mai reduse”. Grigore Găină preciza că „vechiul magazin de încredere „La papagal” este în permaneţă bine şi complet asortat în tot felul de mărfuri de „manufactură”. Mare asortiment de stofe, lenajuri pentru confecţiuni de damă, precum şi uniforme şcolare şi militare. Onorabila clientelă este servită impecabil şi la preţurile cele mai ieftine. Încercaţi pentru convingere”. „La Bucureşteanu” reamintea tecucenilor vechea deviză: „gratis nu găsiţi nicăeri, însă dacă doriţi a cumpăra bun şi eftin ciorapi, jerseuri, flanele, pulovre, veste-bluze de lână, cămăşi gente, parfumerie le găsiţi la unicul magasin, care vinde cel mai eftin”. Pentru pălării trebuia mers la „Pălăria elegantă”, unde „magasinul de manufactură are un bogat sortiment de stofe bărbăteşti, stofe pentru dame şi un bogat sortiment de pălării bărbăteşti. Preţurile desfid orice concurenţă”.
Curierul Tecuciului, an I, nr. 1, 3 februarie 1935, p. 4.

sâmbătă, 3 martie 2012

O sugestie

În presa locală găsesc două articole, „Muzeul Mixt Tecuci, reabilitat şi rebotezat” (Tecuci.eu) şi „Muzeul Mixt din Tecuci va fi redenumit” (Zona Tecuci), din care am aflat că Muzeul Tecuci va fi numit, după reabilitare, „Anton Cincu”. Motivul (re)denumirii este în strânsă legătură cu membrii familiei Cincu, „dinastie” care a influenţat pozitiv evoluţia oraşului Tecuci. Cred că mai e timp până la inaugurarea noii clădiri, lucrările nici nu au început, pentru ca autorităţile, în colaborare cu muzeografii locali, să mai insiste puţin asupra unei noi denumiri a instituţiei mai sus amintite. Anton Cincu era un „personaj” mai mult decât discret. El dorea ca o singură cameră a spitalului local, este vorba despre spitalul inaugurat la 1863, la înfiinţarea căruia a contribuit cu bani, să poarte numele „Anton şi Sultana Cincu”. Atât. S-a pricopsit cu un spital, iar în curând va „păstori” şi un muzeu. Mai adăugăm că este ctitor şi la „Sf. Ioan”, biserică construită de părinţii Tudoran şi Smaranda,

vineri, 2 martie 2012

Preoţii anului 1921 (fragment)

„Pr. Ic. I. Vasilescu, Tecuci-„Sf. Gheorghe”; Th. Panaitescu, Tecuci-„Sf. Ioan Botezătorul”, Th. Brăescu, Barcea; Ioan Tenie, Blânzi; Gh. Capotă, Brăhăşeşti; C. Pavel, Buceşti, Vasile Armencea, Corni; Nicolae Bogatu, Corod; Ştefan Lungu, Diecheni (Buceşti); Gr. Tudose, Dobrineşti; Filip Nicolau, Fundeni; C. Apostoleanu, Furceni; Vasile Ţuchel, Gohor; Hogaş, Ionăşeşti; Alex Cristea, Tg. Iveşti; Gh. Th. Pohrib, Matca; Ioan Mândru, Nărteşti; C. Ieftimie, Nicoreşti; Ion Telibaşa, Podu Turcului; Al. Gafton, Poiana; Gh. Gafton, Puţeni; Gh. Brăescu, Răchitoasa; I. Brudu, Tălpigi; Gh. Dumitriu, Tudor Vladimirescu; Petru Croitoru, Ţepu; Nicolae Hâncu, Ţigăneştii Noi (Munteni); C. Marin, Ţigăneştii Vechi; Vasile Hâncu, Umbrăreşti; Ivan Lupaşcu, Vizureşti; Const. Cârlan, Vultureni”.
Arhiva Protoieriei Tecuci, dosar 6/1919.
Foto: preoţii Vasile Ţuchel şi Ioan Mândru.