marți, 30 august 2011

Iorgu Iordan despre Petrovici

Dacă spuneam despre Petrovici că „este o personalitate importantă a vieţii culturale şi politice româneşti din prima parte a secolului XX”, despre Iorgu Iordan se pot afirma exact aceleaşi cuvinte, însă pentru cea de-a doua jumătate a secolului. Fără să fi deţinut vreun portofoliu ministerial, ci doar pe cel de ambasador la Moscova, Iordan se va impune în domeniul lingvisticii româneşti, nu datorita orientarilor sale politice, mai ales după 1945, cât pregătirii sale temeinice. La Gimnaziul din Tecuci, Iorgu Iordan ocupă întotdeauna primele poziţii în clasă. In anul şcolar 1903-1904, elevul Iorgu Iordan „s-a clasificat întâiul”. Urmează liceul în Iaşi, cursurile universităţilor din Iaşi, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept, Bonn, Berlin, Paris. In 1927, Iordan este profesor titular de limbi şi literaturi romanice la Universitatea din Iaşi, iar în 1946 trece la Universitatea din Bucureşti.

marți, 23 august 2011

Un toast

În toamna anului 1893, regele Carol I revine la Tecuci pentru a participa la manevrele militare din oraş. La acest eveniment participă şi principele moştenitor Ferdinand. Pe data de 27 septembrie/9 octombrie, primarul oraşului Gheorghe Cuza organizează un banchet în cinstea distinşilor musafiri, prilej cu care regele închină pentru viitorul oraşului şi sănătatea locuitorilor lui. A doua seara, va fi rândul ministrului de război, nimeni altul decât generalul Iacob Lahovari, fratele lui Alexandru şi Ion Lahovari, să se conformeze, de data asta în hala Infanteriei. Textul de mai jos, publicat de Constantin C. Giurescu în „Cuvântările regelui Carol I”, Bucureşti, 1939, p.127, este “toastul pentru oraşul Tecuci”, discurs rostit la masa pregătită de primarul oraşului Tecuci.
„Tecuciul are de mult strânse legături cu armata. Este aproape un sfert de veac, când oraşul era un centru militar prin tabăra dela Furceni.

luni, 1 august 2011

Cronica războiului

“Damele române şi resboiulu
Cu fericire luamu în mână condeiul, căci eta eraşi avemu se înregistramu nişte acte, cari probeaza ca femeile române sunt la înnaltimea loru. Nu numai dincolo, dar şi dincoace de Carpaţi, damele române, stimatele noastre surori, formeza comitet pentru ajutorarea ostaşiloru români răniţi.................... Ni s-anuncia că şi în Tecuci s-a constituitu unu comitetu de 25 doamne cu acela-şi scopu. Dna Elena Plitos a fostu aleasă presiedinte; dnele Copetki şi Serbănescu, vice-presiedinte; dnele Papadopolu si Anastasiu, secretare; dnele Nicolau şi Negru, casiere şi ca acestu comitetu a începutu imediatu a aduna contribuţiuni, a stimula pe doamne la lucru, astu-felu în câtu mai fiecare casă a transformată într-un atelieru de scama şi bandaje.....”

Și dus a fost...

Proces-verbal
„Astăzi 24 iulie 1917 subsemnatul G. Rezuş, casierul Agenţiei Tecuci, însărcinat fiind cu predarea valorilor Agenţiei, conform procesului-verbal, încheiat la Agenţia Tecuci la 22 crt., am predat Caseriei Centrale numerarul în sumă totală de Lei 1 000 000, conform alăturatei chitanţe, iar celelalte valori le-am predat D-lui Radu Ieremia, pentru a fi transportate în Rusia, împreună cu celelalte valori ale Băncii Naţionale, şi care sunt puse într-o ladă, sigilată de subsemnatul şi anume: Efecte publice în garanţie-Lei 867 200, Efecte publice în gaj-Lei 35 000, Efecte publice Depozit proo.-Lei 26 000, Efecte comerciale scontate...-Lei 30 000, Efecte protestate-Lei 243 203, Titluri provizorii la Impr. Naţ.-Lei 22 400. Prezentul proces-verbal s-a făcut în dublu exemplar, semnându-se ambele noi.