sâmbătă, 26 martie 2011

Lansare de carte

Marţi, 29.03.2011, va avea loc lansarea volumului „Monumente istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi din a doua jumătate a secolului al XIX lea –prima jumătate a secolului XX”, autor Valentin Bodea. Evenimentul se va desfăşura la sala „Ion Petrovici” începând cu ora 11.00.

O fuziune bancară


„Ni s-a adus la cunoştinţă o nouă fuziune de bănci în România. Este vorba de Banca Prevederea, Banca de Scont şi Banca Creditul Tecucean, care vor fuziona şi vor purta noua denumire de Banca Prevederea S.A. Tecuci. Aportul fiecărei societăţi este:
5 milioane de lei Banca Prevederea
4 milioane de lei Banca de Scont
1 milion de lei Banca Creditul Tecucean
Noul stabiliment va avea un capital social de 10 milioane de lei”.

Revue international de societes, Paris, Rue Soufflot, 15 aprilie 1935, pag. 579.

vineri, 25 martie 2011

Societatea literară „Tudor Pamfile”

„S-au continuat şedinţele literare cu elevii cursului superior, săptămânal, la ora 3.30 după amiazi, sub preşedinţia de onoare a d-lui prof. Const. Solomon, asistând şi D-nii profesori ai Liceului. Ședinţele aveau un program format din lecturi, disertaţii, comunicări şi recensii asupra diferiţilor scriitori, în special tecuceni, precum şi comemorări de fapte şi oameni de seamă. S-au ţinut 12 şedinţe, în amfiteatrul Liceului, cu 80-90 elevi. Dările de seamă şi discuţiile asupra lucrărilor s-au trecut în registrul de procese-verbale al societăţii”.
C. Solomon, C.A. Stoide – „Documente Tecucene, vol. III, sec. XVII-XIX”, Tipografia Lupaşcu, Bârlad, pag. 178.

joi, 17 martie 2011

O cronică şcolară (1936-1937)

„Cursurile au fost urmate, în acest an şcolar, de 338 elevi. Sub noua direcţiune s-au mai făcut unele îmbunătăţiri cu caracter didactic şi administrativ, începute încă din primăvara anului 1937, astfel:
In parcul din faţa Liceului s-au făcut garduri vii de duzi, alei cu prundiş, pajişti de gazon şi ronduri de flori; s-au instalat conducte de apă pentru stropit; intrarea elevilor s-a făcut pe la Internat, pe o şosea, cu garduri vii de salcâm pe ambele părţi, suprimându-se intrarea prin partea de Sud, pe lângă clase, astfel ca întreaga clădire să rămână în mijlocul parcului, într-o atmosferă înviorătoare, de vegetaţie, fără praf. Curtea interioară era sălaşul tuturor orătănilor. S-a tăiat un plop, care mai aduna şi ciorile din împrejurimi. Prin faptul că în mijlocul curţii era o fântână, s-a construit un avuz, s-a adus apă prin conducte, s-au făcut alei cu prundiş, ronduri de flori şi gazon. In curtea exterioară s-a construit o cuvetă mare pentru elevi, cu robinete, care aruncă apa în sus, higienic. S-a instalat lumină electrică în zid: pe culoare, în holul amfiteatrului, în clase şi cu centrale, sub cheie”.

C. Solomon, C.A. Stoide - „Documente Tecucene, vol. III, sec. XVII-XIX”, Tipografia Lupaşcu, Bârlad, pag. 213

vineri, 11 martie 2011

Dr. Kopeţki descrie ţinutul Tecuci

..........................................................................................................
„1. cursul apei Berladu, care s-întinde de la încheitura mânei pân’ în degitu mic, formeasă ocolul Berladului cu 40 sate;
2. Degitul cel mare, mărginindu-se în valea Siretului, formeasă ocolul Nicoreştii, ocolul muntos puţin avansat de apă, bogăţie a Moldovii în vinu cu reşedinţa suprefectului în târguşorul Nicoreşti, cuprinde 25 sate;
3. Degitul arătătoriu, o vale restrânsă între doau lanţuri de dealuri, prin lungul căruia curge apa Berheciului, pământu bun şi roditoriu formesă ocolul Berheciului cu reşedinta suprefectului în Găiceana, târguşorul forte micu şi neînsemnat ocolit, acesta cuprinde 49 sate;
4. Degitul cel mijlociu, cel mai lungu, o vale restrănsă între dealuri prin mijlocul căruia curge apa Zeletinului, formeasă ocolul Zeletinului cu reşedinţa suprefectului la tărguşorul Podul Turcului, pronumit de la un podu zidit de turci, ocolul acesta cuprinde 52 sate.
Capitala districtului, târgul Tecuciu. Târgu forte vechiu, reşedinţa instanţiilor, situat în aşezătura apei Berladului cu 7000 locuitori aproape, esti centrul prin care se strecoară naturalminte tot negoţul din nord, din sud, în direcţia dreaptă, apusul şi răsăritul, continuăndu calea mai îndemnatică, mai uşoară, iesti silită a se scobor în punctul acesta; punctul acesta zicu va sluji odată de punctul principal calei ferate”.

vineri, 4 martie 2011

Amintiri despre un farmacist


În Cartea donatorilor oraşului Tecuci, Dimitrie Balaban scrie despre Costache Racoviţă că „avem foarte puţine cunoştinţi şi aceasta din cauză că dânsul s-a născut departe de Tecuci şi din părinţi străini, veniţi în ţară pe timpul domniei lui Mihai Sturza voevod”. În ceea ce priveşte locul de naştere, fostul primar al Tecuciului precizează că Racoviţă „s-a născut în comuna Girov, judeţul Neamţ, la 1832 Februar în 9 zile, pe una din moşiile fostului domn al Moldovei, Mihai Sturza, unde tatăl său se găsea ca profesor de pian. Adevăratul său nume era Racovschi, fiindcă aşa se numea tatăl său, polon de origină. Mama sa era tot străină”. Racoviţă a început practica farmaceutică la Iaşi, la farmacia B. Zfass. A continuat studiile în Germania, la Munchen, unde a obţinut diploma de magistru în farmacii (1854). Revenit în ţară, este asistent la o farmacie în Vaslui, apoi obţine concesia unei farmacii din Fălticeni. La Tecuci a fost administratorul farmaciei „decedatului Iohan Abrahamfi. După mai puţin de un an, luă în căsătorie pe fiica acestuia şi farmacia ca dotă”. În oraş, după cum scrie şi Ion Petrovici în De-a lungul unei vieţi, „stătea într-o casă cu etaj, una dintre cele trei existente, având spiţeria la parter şi locuinţa în catul de sus”. Se implică în politica locală fiind, după spusele lui Petrovici, „un fanatic liberal”. Deţine mai multe poziţii politice, atât în oraş, cât şi în afara lui.