marți, 8 februarie 2011

Tecuciul lui Ion Petrovici (II)


Desprins de-ai mei, cutreier singuratec
Pe uliţele-oraşului natal…
Sub dezmierdarea soarelui tomnatec
N-ajung nici rumen, dar nu sunt nici pal.

Nu văd schimbări nici mari, nici d-amănunte
Faţadele nu s-au mai înmulţit,
Dar casele îmi par toate mai mărunte
Zaplazul lor şi el s-a gârbovit.

În fine, o locuinţă mai înaltă
Împinge un peron de mozaic…
Năvala amintirilor mă saltă,
Ca valuri repezi un caiac.

…………………………….

Ion Petrovici- De-a lungul unei vieti, Editura pentru literatura, Bucuresti, 1966