vineri, 26 noiembrie 2010

Doctorul Ioan Kopeţki (II)

În anul 1855 este amintit doar ca „doctorul Copeţchiul”[1], iar mai târziu, abia în anul 1857, semnează în calitate de „fizic al ţănutului”[2]. În această perioadă, dr. Kopeţki face parte din Comitetul Unionist din Tecuci, dar şi din comisia care se va ocupa de înfiinţarea spitalului local ( în august 1857, „cu prilejul trecerii prin târgul Tecuciului văzând târgul şi ţinutul cu totul lipsit de îndemânare pentru căutarea nevoilor care ar cădea în suferinţă de boale”, „prinţul caimacam” Nicolae Vogoride a hotărât „a clădi în acest târg o zidire încăpătoare de 25 persoane cu destinaţie de ospital”[3]. Viitorul stabiliment de binefacere avea „să poarte pentru totdeauna numele de ospitalul Logofătului şi Cavaler Costache Conachi şi să fie sub ospiţile gheneralicei epitropii a ospitalului Sf. Spiridon”[4] ). Pe 17 aprilie 1862, doctorul Kopeţki îi scrie unui oficial din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar că „personalul Administraţiei sanitare în district se compuni din mine şi un hultuitoriu cu o moşea de ocolul. Situaţia, deloc plăcută, se datorează lipsei de personal, medicul districtului, Kopeţki, îndeplinind mai multe sarcini: „ieu sunt medicul chirurgul, referentul, copistul a districtului de o lungime de 14 mili. Toate corespodenţiile cu Administraţia Centrală, cu Prefectura locală, indicatoriu în pricinile criminale şi medicol-legale, alergăturile în epidemiile, epizoatile, poliţiea medicală .... mie şi fără cel mai micu ajutoriu”.

marți, 23 noiembrie 2010

Doctorul Ioan Kopeţki (I)

Kopeţki s-a născut în oraşul Lemberg în anul 1814, într-o familie cu stare ce provenea din Köpenick. Urmează studiile elementare, gimnaziale şi filosofice în oraşul natal, apoi pe cele medicale la Viena, Leipzing. La München îşi ia doctoratul în medicină, chirurgie şi obstetrică la 28 iunie 1852, când îşi suţine teza „De febri intermittente”[1]. Referitor la anul în care doctorul Kopeţki a ajuns la Tecuci, avem mai multe variante. Vasile Lipan, autorul unui studiu privind studenţi medicinişti români la universitatea din Munchen în secolul al XIX lea, precizează că, după ce a susţinut teza de doctorat, Kopeţki vine în Moldova „obţinând libera practică” şi îşi începe activitatea de medic (27 septembrie 1852) de pe poziţia de „fizic al oraşului Tecuci”. Tot Lipan afirmă că „în 1853 devine medic primar al oraşului Tecuci” calitate păstrată până în aprilie 1855, când „este numit medic primar al districtului”[2]. Broşura dedicată fostului primar Anton Cincu, 100 de ani de la naşterea lui Anton Cincu, avansează anul 1856 pentru venirea doctorului Kopeţki în localitate. Se poate avansa, pentru venirea doctorului Kopeţki la Tecuci, anul 1847. Ipoteza este susţinută de un document, datat la 22 aprilie 1866, în care se precizează că doctorul Kopeţki este „venit în Ţara Românească timp acum 20 ani, iar în comuna urbei Tecuci de 19 ani”.

luni, 22 noiembrie 2010

Necesitatea unui raspuns

După publicarea pe site-ul tecuci.eu a unui articol intitulat “Monumente istorice”, am primit un comentariu, destul de interesant, care mă determinǎ sǎ vin cu câteva completări legate de “Lista monumentelor istorice”. In articolul respectiv, am căutat o manieră elegantă prin care să sugerez că ar fi indicat ca numele imobilului, aflat pe str. George Coşbuc să fie, aşa cum era şi normal, “casa dr. Constantin Petraşcu”, şi nu “casa Natalia Negru”, deoarece doctorul Petraşcu a fost cel care a construit casa şi primul proprietar al ei. Totodată, am ales să scot în evidenţă, cât mai subtil posibil, faptul că “unica lista a monumentelor istorice” a fost întocmită de neprofesionişti. Nu mă refer doar la datarea incorectă a unor clădiri, ci şi la lipsa de receptivitate a “distinşilor” atunci când le-am trimis câteva sugestii. Persoanele avizate au înţeles că denumirea unei clădiri declarate “monument istoric” trebuie să fie numele proprietarului de drept, persoană fizică sau juridică, şi nu a unui chiriaş sau unui proprietar posterior. Acest amănunt este cunoscut şi de funcţionarii care au întocmit lista.

joi, 18 noiembrie 2010

Aparitie editoriala




Sambata, 20.11.2010, va avea loc lansarea volumului "Stefan Zeletin, un romantic al filosofiei romanesti". Evenimentul, parte a colocviului anual de filosofie, se va desfasura la Protoieria Tecuci incepand cu orele 10.00.

luni, 15 noiembrie 2010

Monumente istorice (II)

Revenim la lista monumentelor istorice pentru orasul Tecuci. La pozitia 214, GL-II-B-03100, se afla ''casa Jan Koppethki''. Imobilul se afla pe "strada" (bulevardul) 1 Decembrie 1918 la numarul 86. Recunosc ca am avut ceva probleme cu pronuntia numelui proprietarului...In ultimii ani, doi-trei, am intalnit numele respectivului, dar niciodata sub forma "Jan Koppethki". În ceea ce priveşte numele doctorului Kopeţki precizăm că el “suferă” modificări de la un document la altul. Am întâlnit, în documentele sistemului sanitar tecucean din secolul al XIX lea, numele „Copeţchi”, „Kopeţchi” sau „Kopeţki”, dar niciodata "Jan Koppethki". Până şi pe monumentul de la mormântul familiei din cimitirul oraşului Tecuci, loc de veci ce adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale unor membri ai familiei Kopeţki (doctorul Ioan Kopeţki, soţia acestuia Rucsandra, fiul lor, Rudolf Kopeţki şi soţia acestuia, Amelie şi copiii lor, Mihai şi Maria), numele Kopeţki este scris sub mai multe forme, „Kopezki”, pentru doctor, „Kopeţchi”, pentru fiu, „Copetchi”, pentru nepoţi, dar nu si "Koppethki".

Colocviul de filosofie


Casa de Cultura din Tecuci si Protoieria Tecuci organizeaza colocviul anual de filosofie. Evenimentul se va desfasura in cadrul Protoieriei Tecuci in zilele de vineri, 19.11.2010, orele 17, si sambata, 20.11.2010, orele 10. Tema discutiilor: "Alexandru Mironescu, un marturisitor al ortodoxiei".

duminică, 14 noiembrie 2010

Monumente istorice

Institutul National al Monumentelor Istorice, for ce apartine de Ministerul Culturii, a publicat o lista cu toate monumentele istorice din Romania. Am studiat lista respectiva si m-am oprit asupra cladirilor declarate monument istoric din orasul nostru. Cateva informatii oferite de amintitul institut necesita mici "retusuri". Astfel, la pozitia 215, GL-II-m-B-03101, se afla "casa Natalia Negru". Cladirea, datata pentru "sf. sec. XIX", se afla pe str. George Cosbuc. Daca data construirii casei este, oarecum, corecta ("sf. sec. XIX" ofera posibilitatea unor interpretari), nu se poate spune acelasi lucru si despre proprietarul de drept al imobilului. În volumul Respiro în amonte, scriitorul C. D. Zeletin avea să descrie emoţionanta întâlnire, la Tecuci, cu poeta: „bătrâna Natalia Negru (d.1962) locuia acum într-o casă veche a Tecuciului de altădată, care se mai păstrează şi astăzi, pe strada Uzinei nr. 5, actualmente George Coşbuc … casa fusese a familiei pictorului Gheorghe Petraşcu şi, mai în urmă, a nepotului său, filozoful Ion Petrovici”. Deci, casa era de fapt a familiei Petrovici, mai precis a doctorului Constantin Petrascu, unchiul lui Ion Petrovici.

Despre Tecuci

Profesorul meu ma acuza de "patriotism local". sper sa fie de bine....imi place orasul, iar uneori si oamenii din el. am cautat cateva randuri care sa descrie realist, obiectiv, cat mai corect orasul Tecuci. le-am gasit la un autor, un critic de arta, care cunoaste orasul datorita pictorului Gh. Petrascu. Caracterizarea făcută oraşului Tecuci, de către K.H. Zambaccian, a fost, este şi va fi de actualitate pentru o bună perioadă de timp. Astfel, Zambaccian scrie, în lucrarea sa dedicată pictorului Gheorghe Petraşcu, următoarele: „…orăşel de provincie fără orizont şi fără convulsii, aşezare de viaţă patriarhală, de unde natura nu predispune pe om la elan şi reverie ca în ţinuturile mediteraneene, dar nici la acel spleen ale regiunilor brumate ale nordului; iarna cu satisfacţiile ei de cămin, primăvara cu florile de grădină şi parfumul aerului proaspăt, vara cu căldurile ce ne îndreaptă spre umbră şi ne gonesc la vie, toamna plumburie ce constrânge la interiorizare şi la conservare…

Despre mine

Tecuci, 32 de ani, profesor de istorie, casatorit, un copil........